scrisoarea…continuare

Desi toata lumea a dorit sa stie daca este o tumoare cancerigena, nu au dorit sa-i faca biopsie, pentru ca se face in timpul operatiei ?!?!?! Evident ca nu am fost de acord cu operatia.

Am fost, in Romania, la un laborator privat pentru ceva analize de sange …. cei de la spital nu au stiut in ce tip de eprubeta trebuie colectat sangele, m-am interesat eu si le-am comunicat in tocmai, luand in considerare ca am vb de fata cu ei. Partea grava este ca asistenta nu a stiut cat sange sa colecteze ….. a colectat de 4 ori mai mult decat era necesar in conditiile in care copilul primea sange pentru ca avea probleme din cauza hemangiomului.

Duminica la 12 a fost intubat, pentru ca nu mai putea respira singur. Raspunsul la intrebarea “de ce nu mai poate respira?”, raspunsul a fost standard “NU STIU”

Luni dimineata in jur de 1.30 am plecat la AKH cu o salvare privata. La plecarea din Romania doctorita sefa de pe ambulanta: “Dvs aveti impresia ca o sa va primeasca in Austria cu analizele astea in Romana?” …. evident ca cei de la AKH au reluat TOATE analizele …. surprinzator, nu? Desi le predau la plecare mail-ul prin care prof din Austria ne-a instiintat unde trebuie sa ajungem, la ce etaj cu ambulanta, si la ce etaj si salon cu pacientul …. TOT ce era nevoie sa stim. Am plecat de la spital … ne oprim in prima benzinarie pentru ca nu aveau 4 baterii R6. Nu am gasit nici la benzinarie, in momentul in care pleaca ambulanta imi aduc aminte ca am eu in masina. Le fac semne cu farurile, opresc, soferul coboara, vine la mine, ii dau bateriile, merge in spatele ambulantei sa predea bateriile …. SURPRIZA … ambulanta o ia la vale in spate … soferul sare sa o “opreasca” el, adica s-a pus sa impinga ambulanta :))) …. noroc ca era usa soferului deschisa si am pus eu frana.

Ajungem la AKH … desi aveau toate informatiile necesare in mail-ul listat ….. au ajuns la urgente unde trebuiau doar sa transmita ca au un pacient in masina …. NU au facut-o …. baietii de acolo i-au trimis la plimbare, astfel ca s-au pierdut in curtea interioara a spitalului :))). M-am intalnit cu ei, ii pun din nou sa mergem la urgente, ajungem la intersectia cu drumul ce duce la urgente …. ne oprim …. soferul: “pai asta este drum doar pentru ambulante!” …. ?!?!?!? … la care eu, stupefiat ” pai noi nu suntem cu ambulanta?” …. in fine ajungem pana la urma la urgente …. a fost suficient sa le zic ca fiul meu de 10 zile este in ambulanta …. nu am apucat sa le mai zic unde am rezervare si cine a facut-o, ca baietii erau deja in parcare si ne dirijau spre etajul 13 unde trebuia internat. Evident ca la terapie intensiva eraTOTUL pregatit ….. singura lor uimire a fost ca am ajuns cu 1h30min mai devreme decat anuntasem, iar toate ambulantele din Romania ajung cu o intarziere de minim 2h. Dupa toate astea remarca celor de la ambulanta a fost ceva de genul “daca mai trebuia sa facem 100km sau mai pierdeam timp prin spital/parcari ….. ramaneam fara oxigen si trebuia sa-i facem respiratie manuala” …. si asta in conditiile in care am platit 2.000 euro pentru transport :)))

La 30min. dupa internare doctorita ne-a prezentat situatia:
1. Luni – analize generale
2. Marti – operatie, a primit un cateter
3. Miercuri – biopsie
4. Joi – RMN
Si toate astea la 30 de min de cand AM AJUNS !!!!! si nu la 7 zile ca in Romania. Au inceput analizele de cum au ajuns.

Intreb si eu sa ma aflu in treaba … “observ ca ati primit analizele. Colegii din Romania ziceau ca e fff probabil sa aveti nevoie de traducere ….” …. raspuns: “In general am inteles despre ce e vorba …. eventual, daca se poate si NU aveti costuri supliementare cu traducerea, puteti traduce ac. doc. (era vorba despre o scrisoare medicala, in care era mult bla, bla,bla in romaneste) … si … oricum …. nu e graba, eventual o sa trebuiasca pe saptamana viitoare ….. NOI (AKH-ul) oricum facem toate analizele”

Intamplari din AKH

1. Ajungem la patutul lui David, dupa 1 min vine o asistenta in salon cu alta problema …. ne vede acolo … “a vb doc cu dvs. astazi?” …. ” nu …. doar ce am ajuns si noi, inca nu ne-am intalnit cu doc.” …. “ok, atunci am plecat sa-i zic sa vina sa vb cu dvs.” ….. si asta in conditiile in care David era din ce in ce mai bine, iar doctorita a venit sa ne zica exact acest lucru. Ai observat corect …. asistenta A TRIMIS doctorul la parintii copilului.
2. Un alt asistent dupa 4 vizite in 5 min, la David nu a mai rezistat … “nu doriti sa intrebati nimic” …. ” am vb. cu doc. acum 5 min … banui ca nu s-a schimbat nimic in astea 5 min” …. “aha daca ati vb cu doc este ok …. daca aveti ORICE intrebari, legate de copil sau depsre ORICE altceva am rugamintea de a ma intreba”
3. La nici o vizita / schimb de tura nu am fost dati afara din salon (dupa cum se intampla in Romania) ….. mai mult decat atat …. prof. univ. de servici doreau sa ne informeze personal cu privire la concluziile trase …. Am asistat la analizarea posibilitatii de dezintubare a lui David, impreuna cu 1 prof. univ. 2 doc. si 3 asistente …. m-am simtit si am intrebat daca trebuie sa iesim …. “NU! Este copilul dvs. si trebuie sa stiti ce se intampla”
4. Prof. univ. dr. Ernst Horcher, el ne-a facut rezervarea – multumita lui am ajuns la AKH, desi este seful clinicii de chirurgie pediatrica si avea un program EXTREM de incarcat … a stat cu noi sa ne explice, in amanunt stare lui David mai bine de 1h, desi intalnirea fusese “strecurata” in programul sau.

In concluzie avem un sistem atat de “eficient” incat am plecat din Romania pe semnatura, pentru ca David putea muri pe drum – conform mediciilor din tara, pentru a-l trata in Austria de “raceala la plamani / inceput de pneumonie” …. DA …. din aceasta cauza nu putea respira !!!! …. si cand te gandesti ca antibioticele existau si in antichitate 😉 …. pe langa asta i-au descoperit o bacterie la plamani …. problema tratata in 2 zile tot cu antibiotice ….. Am intrebat de unde are bacteria, daca este din Romania …. raspunsul a fost …. “poate de aici, poate de acolo, nu conteaza. Important este sa-i dam tratamentul corect si sa se faca bine” …. m-am interesat dupa ce am revenit …. luase bacteria din tara ….

Nu o sa ajungem NICIODATA la un nivel, macar asemanator cu al lor!!!!!

Partea buna din toata povestea este ca am descoperit ca am prieteni pe care ma pot baza cu adevarat.

Am zis ca-ti scriu 2, 3 chestii ….. nu cred ca ma scris atat din facultate :))) …. multa bafta.

Afisari: 11248 | Publicat la: 23.06.2010 05:10 in: 49 comentarii »
 

49 Responses to “scrisoarea…continuare”

  1. UN ADEVAR CARE DOARE ENORM!

  2. Din nefericire , in romania iti poate muri colilul oricand. Am patit-o si eu , cand la 3 dimineata am chemat ambulanta pt ca fetita mea urla de durere de burta . A venit ambulanta , cu soferul si o asistenta care n-a putut spune decat ca ii pare rau dar n-are ce sa-i faca . La spita , odata ajunsi , mi-am carat singura copilul in brate de la salvare pana la camera de garda . Doctrita de garda a venit dupa 5 minute , deranjata de faptul ca ” mi-am permis sa o deranjez ” . A urlat la mine ca ” de ce i-am dat nurofen ” si ca din cauza mea , acum ar trebui sa-si deranjeze colegii de la chirurgie . Eram vinovata ca aveam un copil de 4 ani care se tavalea de durere . A intocmit fisa de internare si m-a trimis cu copilul la laboratorul de analize . Bineinteles neisotite de vreo asistenta …. A pus-o pe fata sa faca 4-5 pasi si mi-a zis ca poate merge si singura . Am stat 1 ora la rand la laborator , pe un hol jegos si imputit pe unde treceau si vii si morti , loc unde n-am facut altceva decat sa-mi sperii copilul . La 1 ora am dezis ca mai bn plec acasa … oricum copilul se linistite si dimineata aveam programare la un alt spital . Atunci am decis ca la salvare nu mai sun … Oricum nu pasa nimanui daca traiesti sau mori . imi doresc … pe viitor sa ma mut intro tara unde sa-ti poti duce copilul la doctor si sa fie in acelasi timp si in siguranta .

  3. Din nefericire , in Romania iti poate muri copilul oricand. Am patit-o si eu , cand la 3 dimineata am chemat ambulanta pt ca fetita mea urla de durere de burta . A venit ambulanta , cu soferul si o asistenta care n-a putut spune decat ca ii pare rau dar n-are ce sa-i faca . La spital , odata ajunsi , mi-am carat singura copilul in brate de la salvare pana la camera de garda . Doctorita de garda a venit dupa 5 minute , imbufnata de faptul ca ” mi-am permis sa o deranjez ” . A urlat la mine ca ” de ce i-am dat nurofen ” si ca din cauza mea , acum ar trebui sa-si deranjeze colegii de la chirurgie . Eram vinovata ca aveam un copil de 4 ani care se tavalea de durere . A intocmit fisa de internare si m-a trimis cu copilul la laboratorul de analize . Bineinteles neisotite de vreo asistenta …. A pus-o pe fata sa faca 4-5 pasi si mi-a zis ca poate merge si singura . Am stat 1 ora la rand la laborator , pe un hol jegos si imputit pe unde treceau si vii si morti , loc unde n-am facut altceva decat sa-mi sperii copilul . La 1 ora am dezis ca mai bn plec acasa … oricum copilul se linistise si dimineata aveam programare la un alt spital . Atunci am decis ca la salvare nu mai sun … Oricum nu pasa nimanui daca traiesti sau mori . imi doresc … pe viitor sa ma mut intr-o tara unde sa-ti poti duce copilul la doctor si sa fie in acelasi timp si in siguranta .

  4. in urma cu 20de ani s-a nascut surioara mea!la nastere, din cauza asistentelor, pentru ca au tras prea tare de manuta ei, i-au rupt manuta. va dati seama mititica, si nu se sfarseste totul aici, a avut nevoie de o ambulanta sa fie transportata la un alt spital iar toata lumea dadea din umeri ca nu au ambulante libere! norocul nostru a fost ca mama si-a amintit ca un unchi de-al nostru lucrase la spital.l-a sunat si nu va puteti da seama cat de repede s-a rezolvat cu ambulanta,….
    DIN PACATE TRAIM INTR-O TARA DE KKT!!!!

  5. Dani, am plâns fără să mă pot opri. Am plâns pentru prietenul tău şi băieţelul lui, am plâns citind scrisoarea lui, citind comentariile de mai sus – desigur că şi eu, ca fiecare dintre noi, aş avea atâtea exemple negative de povestit… – am plâns, pentru că în ţara asta, noi, oamenii, nu avem drepturi şi nu suntem priviţi nici măcar cum sunt tratate animalele în ţările civilizate, pentru care nu se precupeţeşte niciun efort (să nu fiu înţeleasă greşit, nu că aş considera că nu este normal ca animalele să fie tratate… uman).

  6. N-as fi vrut sa fiu in locul acestui parinte.Am o fetita de 13 ani , sanatoasa -spre fericirea noastra .Am insa si un nepot , tot de 13 ani care la 2 ani si ceva a baut dintr-o sticla cu detartrant.Nu pot spune in cateva cuvinte tot ce a urmat: urgenta la Lipova unde nu stiau ce sa faca… , trimitere la Arad unde nu stiau ce sa faca …, Timisoara unde au facut doar cat sa nu moara copilul( spuneau ca nu-l pot opera ca este prea mic – nici la Timisoara , nici la Cluj sau Bucuresti, la sate n-am mai incercat… ).Dupa cateva luni , perioada in care nu stiam daca o mai duce mult sau nu ,a urmat o operatie in Germania ( cu ajutorul unei Fundatii) si acolo “s-a putut ” face operatia.I-au taiat 1o cm din esofag , i-au ridicat stomacul mai sus , si astazi este sanatos .N-am fost prezenta la operatie alaturi de sora mea dar am vazut poze care nu mai aveau nevoie de comentarii ,grija cu care s-au ocupat de el,profesionalismul si daruirea acelor OAMENI .A fost prezentat cazul si la TV – PRO 7 .Copii de la scoala au facut donatii , a fost nemaipomenit ca niste straini s-au implicat atata.Am si astazi reportajul dintr-un ziar romanesc facut in ziua cand s-au intors in tara , la aeroport in Timisoara.Si in ziua de azi imi dau lacrimile cand il citesc.Daca ramanea aici in tara …nici nu vreau sa ma gandesc cate lacrimi as mai fi varsat si in ziua de azi.
    Nici in 200 de ani nu o sa fie la noi ca la ei .

  7. Bine ca au trecut cu bine peste aceasta intamolare nefericita,eu totdeauna ma rog ca la copii mei sa le dea Dumnezeu sanatate, in rest numai bine micutului David,multa putere de munca parintilor si tuturor celorlalti care viziteaza si citesc acest site multa ,multa sanatateeeeeeeeeeeeeee.

  8. Trist…si mai trist e ca nu se poate face nimic in tara asta. Romania tara tuturor posibilitatilor.

    PS: Cand ajungi la Sibiu?

  9. in romania domneste selectia naturala . traiul aici e o chestiune de asumare si (in cazul meu) inconstienta . citind , am retrait ce-am tras , ani de zile , la spitale din afara tarii , cu fetita mea , infectata in spital , la nastere , cu o bacterie specifica mizeriei extreme , de lumea a 3a. acum suntem ok si sunt sigur ca si prietenii tai ne vor scrie curand ca David e sanatos . mult bine !

  10. Trist dar adevarat…
    Acum 4 ani m-am dus cu fetita mea la Grigore Alexandrescu,acuza dureri de burtica,pe atunci avea 3 anisori.Cat timp am asteptat rezultatul analizelor au mai venit 4 copii,toti acelasi diagnostic:apendicita,trebuie operat.Au venit analizele bineinteles apendicita trebuie operata.Din fericire pentru mine cunosc cat de cat rezultatele analizelor si nu am fost de acord cu operatia.Am semnat pe propria-mi raspundere si iata ca fetita mea e bine sanatoasa.
    Doresc tuturor copiilor multa sanatate si parintilor putere si nervi tari daca din nefericire sunt nevoiti sa ajunga la unul din spitalele din Romania noastra draga.

  11. Doamne ajuta ca e bine!

  12. SA AI “SUCCESE”DANI,LA CONCURS SI ABIA ASTEPT SA O REVAD PE MIHAELA!
    IN RELUARE ,SEARA ,PE NET, DAR,O REVAD!
    NUMAI BINE!

  13. multa bafta la sibiu

  14. Fratilor, e de plans!!! Daca nenorocitii astia care ne conduc (fura!) de 20 de ani ar fi amenajat si organizat UN spital pe an (atat! Unul!) si tot ar fi fost ceva! Dar nu s-a intamplat nimic! Suntem la pamant!

  15. sper sa treci de locul 8

  16. bafta!

  17. Cred ca ,nu oamenii sunt de vina ci sistemul din Romania! Peste tot se fac erori mai mult su mai putin grave,suntem oameni si se mai intimpla.Nu e scuzabil ,stiu,dar sa zicem ca greseala e umana.Cunosc doi doctori din Romania (sot si sotie) si vreau sa va spun ca sunt foarte eficienti si poate mai eficienti decit cei de aici.Sunt instruiti si-si cunosc bine meseria,iar aici regulile sunt stricte .Totusi,ei prefera sa-si exercite meseria aici si nu la noi.Si,culmea ,nu sunt singurii.De aceea sustin ca sistemul e de vina si nu oamenii.

  18. Bafta la Sibiu!!!

  19. Doamne ajuta! Bine ca a fost o raceala si nu altceva..mori cu zile in spitalele din romania…multa sanatate micului david si parintilor sai!!!

  20. Sa fie sanatos copilul si parinti, si sa si-l creasca si sa-l aibe asa doresc. Citesc ingrozita radiografia sistemului medical romanesc, si are mare, mare dreptate domnul care a redactat scrisoarea din pacate.E un sistem invechit, depasit cu mentalitati patogene sau defecte, un sistem sarac. Insa nu dati vina pe oamenii din interior,au si ei o gramada de probleme dovada faptul ca tot mai multi medici pleaca in starinatate.Si mediici care lucreaza in spitale sunt constienti de minusurile lor. Vorbesc din experienta. Ca sa fii medic in Romania trebuie ca dupa 6 ani de facultate sa iei examenul de rezidentiat si sa te muti cu casa, masa si purcel din nou intr-un oras universitar pentru a mai invata inca 6 ani daca esti “inteligent” si ti-a ales o specialitate ca chirurgia, “dar daca ti-ai dorit sa fii medic in Romania sufera”. Ajungi in centrul universitar unde iti poti face rezidentiatul pe specialitatea aleasa insa aici surpriza trebuie sa platesti chirie si alte cheltuieli dintr-un salariu de 900 ron, cand o chirie ieftina in Bucuresti depaseste 200 euro. Dupa ce ai terminat facultatea trebuie sa te si casatoresti cei mai multi asa fac, nu si medicii, cum sa te gandesti sa te castoresti cand mancare si bani inca iti mai trimt parintii pensionari din provincie?De program, programul e minunat, esti zilnic de la 6:30 in spital si termini cand o da domnul …adica si 22,23 cum se termina operatiile, daca esti suficient de norocos sa intalnesti niste doctori in rezidentiat care sa te lase sa intri in sala si nu doar sa faci foi, sambata si duminica nu prea exista ca trebuie sa te duci dimineata la 7 la spital la vizita, daca ai lipsit ti-ai cam luat-o si poti fi chiar exclus, iar garzile in primii ani de rezidentiat nu sunt platite, nu ca ar fi bine platite in rest si uite asa stai cate 36 de ore in garda, ca dupa cele 24 de ore oficiale ramai dupa la programul normal. Oboseala devine cronica, dupa 2-3 ani in ritmul asta si e normal sa devii iritat plus daca te gandesti ca ai cheltuieli pe care nu le poti plati,si ca nici o banca nu prea te accepta pt un credit, pentru ca ai contract pe perioada determinata si un salar de 900 ron acum se va face 625 cu 25 la suta reducere. Dupa 6 ani de luat in barba de la mai mari medicinei si sters cu tine pe jos parca nu mai esti omul ala plin de iluzii si ganduri marete care a facut facultatea de medicina ca sa isi ajute semenii.E adevarat ca toate astea nu sunt o scuza sa nu fii om ….dar nu e asa fun sa fii medic in romania, dupa ani de chin si sacrificii esti inca dependent de parinti, respectat nu esti si astea sunt doar cateva din chestiile pe care le indura medicii….

  21. Foarte impresionant,(pana la lacrimi chiar)…tu ai o inima MARE,sa-ti dea Dumnezeu multa sanatate si putere sa poti sa ajuti in continuare oameni care au nevoie.Multa bafta si tie si Mihaelei,va ador

  22. in romanica mori cu zile!
    vai de noi!
    dar,pana una, alta, bine ai revenit,Mihaela si succes Dani!
    ai grija pe acolo sa nu iti rupi vreun os ca daca ajungi la spitallllllllll!
    succes!
    te sustinem de aici,de acasa!

  23. sincer… nu am vrut sa scriu nimic, doar sa citesc si sa ma abtin, dar credeti-ma nu pot.. pot sa zic doar.. iertati-mi franceza.. Un fucking beliveable…

  24. doba-munteanu monia

    Multa sanatate lui David.Nu-i asa ca-ti vine sa tot pleci in alta tara unde esti tratat cum se cuvine??Doamne ajuta sa fim sanatosi!! O zi buna!

  25. Ma bucur ca baietelul este bine! Multa sanatate in continuare. Si sper ca parintii sa ia decizia de a pleca intr-o tara unde nu conteaza ce meserie ai – daca platesti asigurare de sanatate beneficiezi de ea. Eu plec intr-o luna. Mi-e frica sa fac un copil in Romania… Nu m-as putea ierta daca i se intampla ceva aici

  26. felicitari pentru locul 7,multa bafta in continuare

  27. S-a cunoscut stilul Mihaelei in emisiune ( dinamism , bucurie , optimism , originalitate ) .
    Succes tuturor !
    ionia

  28. Stiu ce inseamna. Disperarea este fara margini knd ai bolnav de cancer un om drag. Eu o am pe mama, dar nu pot face nimik in aceasta societate. Mai ales k sunt un bugetar nenorocit kre nu are pus deoparte nimik, kre a renuntat demult la concedii( de 20 de ani, la imbracaminte noua, la medicamente, la mers la dr. ,din timp…).Acum renuntam si la sanatatea noastra si a celor dragi.Am ramas doar cu demnitatea (asha m-a invatat maica-mea, dar azi nu faci nimik cu ea),cu ultima speranta ca numai D-zeu ne mai poate ajuta. Dupa aceea, ne-om pierde si de noi, si de D-zeu…Iertati-mi descarcarea. Doamne ajuta copiii si pe toti care au nevoi.

  29. Singura sansa e sa plecam din tara asta. Asa e, daca nu esti o persoana cunoscuta, influenta, deputat, ministru, vreun director.. nu te baga nimeni in seama. Si pentru o nenorocita de adeverinta stai la coada la medicul de familie cu rele si ti-o iau altii inainte.. care sunt “d-nul sau d-na x, y, de la..,” Ce sa mai.. de 20 de ani un sistem din ce in ce mai bolnav in care daca nu ai pilele, cuostinte sau relatii.. mori de foame.. mori de tot! Va spun si eu, care am 24 de ani, care am terminat o facultate… si care ma lovesc de milioanele de usi inchise peste tot. Pentru ca sunt un nimeni. Urasc tara asta, uras tot ce e in ea. Sunt un somer care astapta sa treaca luna sa iau mizeria aia de 300 lei pe care mi-o da statul. Iar cat despre spitale, sper sa ma ajute Dumnezeu.. sa ma tina departe de ele pentru ca ala e locul unde se moare pe capete!Traim intr-o tara de oameni frustrati, saraci, datori vanduti la banci, fara concedii de ani de zile, bolnavi de stres, uniliti de proriul sistem birocratic-democratic, cu aceeasi pereche de pantofi cusuta si reparata de 10 ani. Cel putin asta vad eu la rudele mele, la parintii mei, la peietenii mei. Da. Si eu mi-as dori sa plec din Romania. Si sa nu ma mai intorc. Niciodata.

  30. OFFTOPIC :

    volumul mai tare la inregistrarile de pe site

    http://neatza.antena1.ro/emisiune/Neatza-cu-Razvan-si-Dani_3125.html

  31. Mai ştii ceva despre prietenul tău şi băieţelul lui?

  32. Mi-au dat lacrimile cand am citit scrisoare domnului, si totusi nu am copii. Sper din suflet sa fie bine si mi-ar placea sa mai postezi mesaje din partea dansului, sau macar sa ne anunti despre starea lui David. Multa sanatate!

  33. E o perspectiva… Reala, cruda, dar si putin subiectiva. Jurnalistic, cautam mai multe surse si apoi concluzionam. In viata simpla de ce oare doar concluzionam?
    Nu sunt medic, dar sotul meu este. Din fericire, printr-un imens noroc, a scapat de umilinta de a lucra in sistemul public de sanatate. Pentru ca si ei sunt umiliti, si ei sunt alungati indirect sa lucreze in spitale din alte tari, nu doar noi, pacientii, traim cosmarul nesigurantei.
    Nu dezvolt, e mult de comentat si sigur as fi o voce prea mica fata de nemultumirea generala… nu sunt construita retoric pentru polemici! 🙂

    Sper doar ca acest caz (subred cuvant, poate neomenos… nu reflecta gandirea mea, ci doar graba de a scrie acum…) s-a terminat cu bine. Am patimit si eu in spitalele din Romania, am doi copii mici si stau cu teama permanenta ca li s-ar putea intampla ceva rau…Paradoxal, nu mi-am pierdut increderea in capacitatea unor medici romani de a lua decizii corecte… nu ma dezamageste lipsa lor de omenie, fiindca m-am resemnat de multa vreme cu situatia. Acum vreau doar sa nu-mi omoare copiii cu zile, de restul ma ocup eu…

  34. Citind povestea ta m-am hotarat sa povestesc si eu intamplarea familiei mele.Inainte precizez ca 4 ani am lucrat ca asisten medical ,dar dupa am spus pas, este la pamant sistemul nostru,am demisionat ca mi s-a spus ca am Hiv, apoi dupa 2 zile si-au cerut scuze nu a fost decat o simpla greseala de laborator.Revenind la intamplarea familiei mele.Pe data de 10 iunie , cumnata mea a nascut la maternitatea din Focsani un baietel, tot timpul sarcinii controale..totul este ok.Dar din pacate bebelusul nu a fost aspirat bine dupa nastere, a inghitit lichid si s-a infiltrat in plamani.Creierul lui se oxigena in proportie de 85%, medici s-au decis sa il transfere la Iasi( asta doar ptr ca este copil de medic-fratele meu fiind medic la ambulanta, daca era copil de taran il lasau asa).Aici incepe aventura, ajunsi acolo au trebuit sa plateasca 50 ron foaia de internare ptr mama bebelusului(politica spitalului).Acolo copilul bagat la terapie intensiva, intubat ca sa poata respira, sedat 24 din 24 ore.Dupa doua zile un medic spune familiei ca bebele este mai bine, la cateva ore distanta alt medic anunta familia ca sansele de supravietuire sunt minime( din pacate s-a inselat).Dupa 5 zile s-au scos sondele,dar copilul a ramas la terapie intesiva.Cand copilul a implinit 7 zile mama lui a fost externata din spital( politica spitalului), mama lauza a trebuit sa se cazeze la un hotel in apropiera spitalului si din 3 in 3 ore sa vina sa alapteze bebelusul ei de 7 zile.Este inadmisibil ca asa ceva sa se intample, daca nu patea fratele meu nu as fi crezut asa ceva.Intrebarea este ca ei si-au permis sa plateasca o camera la hotel, dar sunr zeci, sute de mamici care au dreptul sa stea cu bebelusii lor care se zbat intre viata si moarte, dar politica maternitatii din Iasi nu permite(dupa scandal cu conducerea spitalului i se oferise sansa sa se mute mama lauza pe alta sectie unde se afla un stafilococ auriu, probabil mama intrand in contact cu bebelusul de la terapie intensiva ii face bine si un stafilococ)
    Multumesc mult!

  35. si eu am avut o experienta deosebita cu spitalele din Austria: am nascut anul trecut si, esi totul parea ok, la nastere copilul a avut pneumonie de aspiratie si nu putea respira decat prin aparate. Daca eram in Romania probabil ca aiz nu ma mai pregateam sa ii serbez aniversarea de 1 an… aici lumea a avut grija de el din primul minut, i-au dat antibiotic direct, l-au consultat vreo 5 sau 6 pediatri, eram lasati non-stop sa mergem la el la sectia de copii prematuri asistati, zi sau noapte, toti erau f amabili, asistentele f dragute si pline de compasiune si atentie. Ireprosabil. Ca sa nu mai vorbesc de conditiile din spital, comparabile cu cele dintr-un hotel, cu masa la pat, la ore fixe, meniu afisat pt ziua urmatoare, ceai si suc de fructe non-stop la dispozitie pentru paciente… si toate astea intr-un spital de stat…

  36. Da, Dani! ai dreptate, noi nu vom ajunge nicodata la nivlul celor din afara si nu neaparat pentru ca nu ma putea, ci pentru ca nimanui nu ii pasa…si vorba cuiva care a comentat noi in Romania nu suntem tratati nici macar ca animalele in tarile civilizate! In afara, o persoana care a lovit un animal, ia amenda sau poate face chiar inchisoare; in Roamania te duci la un spital cu o urgenta si nu se uita nimeni la tine, poti sa mori acolo ca apoi tot vina ta este, nu a lor!!! iti vine sa leci oriunde, numai aici nu! mai bine sa mori acasa lionistit decat la spital haituit!! asta e parerea mea

  37. Da, Dani! ai dreptate, noi nu vom ajunge nicodata la nivlul celor din afara si nu neaparat pentru ca nu ma putea, ci pentru ca nimanui nu ii pasa…si vorba cuiva care a comentat noi, in Romania nu suntem tratati nici macar ca animalele in tarile civilizate! In afara, o persoana care a lovit un animal, ia amenda sau poate face chiar inchisoare; in Roamania te duci la un spital cu o urgenta si nu se uita nimeni la tine, poti sa mori acolo ca apoi tot vina ta este, nu a lor!!! iti vine sa leci oriunde, numai aici nu! mai bine sa mori acasa lionistit decat la spital haituit!! asta e parerea mea…Te pup si succes in continuare!

  38. N-am mai intrat de mult pe blogul tau..desi am mai citit aberatiile celor din presa la adresa ta..la adresa voastra..in fine..am dat peste scrisoarea prietenului tau..referitoare la copilul lui, la David si n-am mai rezistat…
    Zilele astea..am incercat pe cat posibil sa ma tin departe de toate stirile legate de tragedia de la maternitate si alte lucruri de genul care se intampla in sistemul nostru medical..in minunata noastra tara..Se spune des..este foarte frumoasa Romania, pacat ca’i populata!! mare dreptate a avut cine a zis chestia asta..Am ajuns la concluzia ca aici nu traiesc oameni, traiesc hiene care se hranesc din raul facut altora si din nepasare.
    Sunt oameni in sistemul asta medical al nostru care nu au ce cauta. Acum doi ani fratele meu a fost diagnosticat cu scleroza multipla in placi. Cum? In urma unui RMN. Avea dureri frecvente de cap..fara explicatie..Ne-am dus cu el la un medic specialist, neurolog. Concluzia lui asta a fost..Scleroza multipla in placi in conditiile in care nu existau antecedente in familie, fratele meu avea 19 ani pe atunci si a facut sport de performanta aproape 10 ani. Am ajuns la Elias in Bucuresti cu el..unde am intalnit o doamna doctor neurolog foarte draguta care ne-a explicat ca este un diagnostic gresit si ca i se vor repeta toate analizele.
    Dupa o alta serie de analize…nu s-a ajuns la nici o concluzie, la nici un diagnostic in schimb i s-a dat ca si tratament INTERFERON. La aproximativ 9 luni de la inceperea tratamentului am ajuns cu el iar in spital pentru ca a avut reactii adeverse la tratament si drept urmare a facut un fibrom la vena porta care impiedica practic sangele sa ajunga si la ficat. Nu va pot spune insa prin cate spitale a trebuit sa trecem si cate analize sa faca si cat sa fie chinuit copilul asta ca un doctor sa aiba la un moment dat o idee despre ce ar putea fi. A stat doua saptamani imobilizat la pat, conectat la un aparat, care pe romaneste asa..ii subtia sangele si incerca sa dizolve acel cheag, acel dop din vena porta. Minunatul aparat era luat de la Reanimare, pentru ca doar acolo se gasea. Si ca sa fie treaba si mai interesanta..stiau doar 3 oameni in tot spitalul sa-l foloseasca: doctorul si 2 asistente. Astfel a fost nevoita mama mea sa invete sa il foloseasca pentru a fi siguri ca i se administreaza corect tratamentul si in timp util.
    Acum, la doi ani de la primul diagnostic gresit, am ajuns cu el si noi ca si altii la Viena. Vom vedea ce se intampla si acolo.
    Acesta este sistemul nostru medical! ne ducem la ei ca sa avem de unde pleca..uneori pe picioarele noastre alteori nu…dar de cele mai multe ori in alte locuri.
    Nu vreau sa generalizez dar Doamne fereste sa te imbolnavesti sau sa ai vreodata nevoie de ingrijiri medicale.

    Toate cele bune!!

  39. Ne-am nascut prea saraci pentru a mai putea salva ceva…saraci din toate punctele de vedere…Cazul prezentat e unul fericit…cel putin cu final fericit…dar sunt atatia copii care au sfarsit in mod tragic…atatea inimi nevinovate kre nu au avut de ales…Ne-am obisnuit sa iubim banii si nu sufletul…Ne-am obisnuit sa ne ascultam gandurile dar sa ramanem impasibili la gandurile celorlalti.
    Vom obosi sa mai gasim si un vinovat..sunt sigura si de asta…sa ne mai intrebam a cui a fost vina? de ce la ei se poate si la noi nu?Sa nu ne mai bucuram la orice stire minuscula ce apare in legatura cu sistemul sanitar…nimic nu e prea mare pentru golul imens…ce se intampla la noi sunt doar picaturi intr-un ocean…vor mai trece ani si ani pana vom putea avea ce au altii…vreau sa traiesc cu speranta asta…desi doare sa traiesti din sperante…Un gand pentru copii ce au reusit sa razbata boala…

  40. … sa mai adaug si eu o poveste?!.. mereu cand imi amintesc mi se stramba gura intr-un suras sarcastic… au trecut mai bine de 2 ani… intr-un weekend cuprinsa de dureri abdominale, stari febrile, varsaturi… ma chinui sa ajung la spital la urgente, dupa lungi asteptari mi se face un calmant si ma trimit acasa, merg luni la medicul de familie, imi prescrie tratament pentru infectie la ovare, fac penicilina, cand ma simt mai bine, merg sa fac raze la stomac, imi spun ca am ulcer, imi preescriu tratament pt ulcer, merg la ecografie, imi spun ca nu e ulcer, doar gastrita, imi recomanda alt tratament.. ma intorc cu rezultate la medicul de familie, hotaraste sa urmez tratamentul pt gastrita… dupa o luna plec in Spania, ajunsa de doua ma apuca iar durerile, dupa 4 zile eram un mort viu, neindraznind sa merg la urgente acolo, fara asigurare, fara prea multi bani, stiam ca sistemul medical e foarte scump in strainatate, dar simtind ca nu mai am mult si ma car am mers la spital… am stiut de la prima palpare a abdomenului ca e vb de peritonita, dar nu au stiut cat de grava e… nu m-au operat imediat, sperand ca e doar inflamat si cu tratament adecvat imi revin.. nu vedeau bine in ecografii ce este in abdomenul meu.. dupa 3 zile m-au operat de urgenta, imi plesnea intestinul… imi sparsese apendicele de mai bine de o luna, am facut infectie de mi-a putrezit prapurul si mi-a obturat intestinul.. de mi l-au taiat in doua locuri,… am rezistat infectiei printr-o minune, daca era cu cativa ani mai in varsta nu aveam nici o sansa.. acum am o taietura de 36 de copci pe abdomen… pt ce?! ca medicii nostri nu au fost in stare ca macar in urma ecografiilor( nu am pretentii la palpare) sa-si dea seama de ceea ce am… oricum i-am multumit lui Dumnezeu ca mi-a dat zile si putere si ca am fost in locul potrivit… ah.. costurile operatiei cu spitalizare, tratament etc. depaseau 20000euro… din fericire, legile in Spania pentru sistemul medical sunt facute pentru binele omenirii… si toata lumea, indiferent daca-i angajat sau nu, are dreptul la sistemul medical de stat!
    in ziua de azi.. principalul e sa ne rugam pentru sanatate si sa fim feriti de boli.. sau sa ne schimbam tara de resedinta!

  41. Emotionant. E trist ce se intampla in Romania, medicii nu au inteles nimic din meseria pe care o fac doar banul primeaza si parca sunt la banda rulanta. Exista medici in Romania ( celebrul Exergian ) la usa caruia cand astepti primesti o lista in care ti se explica ce conduita sa adopti in prezenta unei asemenea somitati, adica sa stai drepti, sa nu te asezi pana nu esti invitat, iar in sala de asteptare lumea este stresata ca nu cumva cineva sa-l enerveze si astfel sa nu mai primeasca alti pacienti. Din pacate totul merge din ce in ce mai rau, fratele meu este student la medicina in anul 6 si din anul 1 a intalnit profesori care le-au spus in fata ca daca nu cotizeaza 200-250 sau chiar 300 euro nu vor trece examenul indiferent cat sunt de pregatiti. Crezi ca profesorul de la TM care a fost acuzat acum cativa ani (cu probe video) ca cerea favoruri sexuale pt promivare unei eleve a patit ceva? NU . Este in continuare profesor la aceeasi universitate. Stiu din sursa sigura ca doar acolo este si fratele meu student. Asta e tara in care traim, asa ca felicitari celor care din diverse motive pleaca de tot, din pacate mai sunt si fraieri ca noi suficient de naivi sa creada intro Romanie mai buna someday.

  42. Buna .Am si eu o mare rugaminte.Spuneti-mi cum procedez sa fac o programare la clinica AKH?Este urgent!!!!!!!!Unde sa ma adresez?

  43. nu stiu exact dar sigur e fara PILE, au mare grija de urgente si merge si online.

  44. Si acum copilul e bine ????

  45. Sal ma fascinat aceasta povestioara si sunt bucuros ca ati ajuns in strainatate, deoarece si am trecut in urma cu 4 ani printr-o problema similara.Aveam 22 de ani eram student la ingineria si am descoperit ca am leucemie facand investigati mai amanuntite am plecat la CJ pt a incepe un tratament cu citostatice vestea ca eram bolnav era insuportabila ,eram total debusolat .Dupa vreo 3 sapt de tratament am inceput sa fac complicatti,clinica unde stateam era de pe vreamea comunismului ,oxigene mari care folosesc sudori,medicamentatie marea parte trebuia cumparata,in fine ..facand o complicatie in urma tratamentului am avut hemoragie interna statn cu mama mea a chemat doctorul,cand aceasta ma vazut sia dat ochi peste cap impreuna cu o asistenta si au iesit afara din salon mama mea ma tinut cu greu dupa 2 ore am mers la alt spital unde au refuzat sa ma bage la aparate spunand ca nu mai are rost pt ca oricum mor.Dupa insistentele mamei punandui bani in buzunarul doct care era de garda m-a pus la aparat si ii spunea familiei ;degeaba mi-ati dat atatia bani sal pun la aparate ca 2 ore mai are de trait; Dupa zece zile m-am externat fiind mai bine si am plecat acasa am reusit sa plec in italia sa fac acest tratament costisitor.Acolo ajungand la un spital imens parac era hotel de 4 stele eu a trebuit decat sa am credinta sa fiu optimist iar de problema mea de sanatate sau ocupt doctorii binenteles le multumesc mult.Dupa 2 ani de stat prin spitale in Italia am ajuns acasa bine sanatos mi-am reluat studiile ,le-am si finalizat si sunt f bucuros.Concluzia mea este ;avem doctori dar nu si spitale,avem bani avem si sanatate,suntem persoane publice traim , sanatatea trebuie pretuita cand o ai.

  46. Buna Dani.citind povestea lui David,indraznesc sa-ți cer ajutorul.mă numesc Adriana si sunt mama a 2 baietei,David de 4 ani si Matei de 1an si 8 luni.pe puiul meu cel mic il am bolnav de la naștere de reflux gastro-esofagian despre care doctorii m-au încurajat tot timpul ca “va trece cu varsta.asa sunt unii copii,mai sensibili”.nu a fost o noutate oricum pt mine,am trecut si cu cel mare printr-o situatie relativ similara pana la varsta de 2 ani,fara a I se gasi niciodata banalul diagnostic de intoleranta la proteina din laptele de vaca,fapt ce-I provoca reflux.copilul(Mai destept decat o Adi stirs de Medici Licentiati) a renuntat singur la lapte si cosmarul a incetat ca prin minune.acum,la Matei,care nu putea manca din prima zi de viata fara sa se innece in voma,avand deja experienta acumulata de la David,am stiut din start ca este o problema mult Mai serioasa.am schimbat alimentatia (dupa o vizita la sp Sf Anna din Viena) fara nici o ameliorare.a trecut la medicamente

  47. puternice antireflux,fara imbunatatiri majore,am alergat dim spital in spital si din doctor in doctor dr la Bucuresti,Cluj,Brasov,si am facut o mie si una de analize si radiografii(carora le pierdeau filmul ca se defecta calculatorul),endoscopii Pe viu(cu copilul de 7 luni bagat in camasa de forta) repetate absurd ca se defecta cablul,biopsii si Mai bine ma opresc aici.a fost foarte traumatizant si pt mine dar cel Mai rau pt copil care a crescut in spitale pana la aproape 1 an si nu a vazut mai mult de o saptamana lumina zilei tot pana la 1 an cand am decis ca Mai bine il hranesc cu seringa in somn

  48. acasa decat sa-mi Mai vad copilul dependent de o branula(Pe care nu Mai aveau loc nici pe maini nici pe picioare unde sa o puna).alerg de Mai mult de 1 an si jumatate peste tot si ma lovesc de acelasi sistem cinic si stupid in care doctorii ma gasesc Pe mine prea stresata(e o crima sa-ti planga sufletul pt copilul tau???),nu gasesc o cauza concreta pt boala lui,marii profesori se contrazic in pareri si idei medicale dr m-au inbolnavit de-a dreptul ei cu nervii(are cel putin 7 posibile boli),ma trimit acasa cu inca un tratament si dupa o luna de lipsa de rezultate fac alte analize,alt sange,alta chinuiala,alte constatari,alte pareri,bla bla bla Pe sanatatatea si chinuiala copilului meu! Si intre timp Matei se uita trist Pe geam cum copiii se joaca si el nu poate(efortul il face sa respire f greu si sa vomite in jet tot ce papa sau bea),ia medicamente zi di noapte care nu-l ajuta fantastic,a suportat cel putin 20 de infectii respiratorii intr-un an si jumatate ca efect secundar al refluxului,doarme in bratele mele,ridicat,ca un bebelus,pt a nu se inneca in voma in somn si ma opresc aici pt ca nu ma pot opri din plans cand ma gandesc cat de greu este sa-ti vezi copilul ducand o viata de o calitate execrabila si tu,ca mama,sa nu poti face Mai mult.acum,dupa repetarea radiografiilor,au constatat ca are deja complicatii esofagiene(debut de acalazie)si s-au gandit ca trebuia operat de mai mult timp pt a nu se ajunge aici.asta ca si :ne pare rau ca ne-ati ascultat cand va incurajam ca va trece intr-o zi!! Pai cum sa vomiti de peste 2000 de ori in nici 2 ani de viata si sa te gandesti ca nu vor aparea complicatii???am stat zi si noapte si m-am informat din toate articolele medicale cu privire la aceasta boala si punand cap la cap toate concluziile lor medicale si rezultatul analizelor de un an si jumatate si intre cardia mobila-sau hernie hiatala intermitenta,acalazie-sau brahiesofagul castigat in urma bolii de reflux,sindrom obstructiv bronsic-effect secondar al aspiratiei vomei acide in bronhii,volvulus gastric incomplet-cauzat probabil de slabirea unuia sau Mai multor ligamente ce leaga sfincterul cardia de muschiul diafragma,insuficienta respiratorie de efort-cauzata probabil de acest defect diafragmatic-ei bine,toate acestea ar fi fost cu siguranta stabilite intr-o saptamana probabil la Viena,daca ne-am fi intors,asa cum ne-au spus,si nu intr-un an si jumatate de chin si lupta cu ignoranta,incompetenta si lipsa de profesionalism a marilor nostri profesori doctori pediatri

  49. In final,si iarta-ma te rog ca am scris atat de mult,e foarte greu sa-ti exprimi durerea de mama incercata de Dzeu prin copilul ei,in putine cuvinte.acum am reusit sa strangem iarasi bani pt a pleca la Viena cu el si ceea ce doream sa te rog din suflet este adresa de contact sau informatii despre prof.chirurg de la AKH despre care am citit in povestea ta.as vrea sa merg cu Matei la el si apreciez din suflet daca ma poti ajuta cu informatiile necesare.iti multumesc.

Lasa un comentariu