kite school

am invatat pe pielea mea in timp, ca poti incepe un sport/hobby de capul tau, cu info de pe net, sau alaturi de un amic mai priceput…insa peste o perioada s-ar putea sa te prinzi ca faci unele lucruri gresit, dupa ureche sau ai evoluat foarte lent. mustaceam de vreo trei ani ori de cate ori vedeam un kite(zmeu) pe cer, in locuri pe unde umblam. simteam eu ca poate fi ceva intre noi, dar mai mult de un flirt nu s-a intamplat.

_dan2621

vara asta am ales sa ne cunoastem mai bine. si am mai facut cateva alegeri, care deocamdata s-au dovedit destul de intelepte:

1. nu mi-am cumparat echipamente inainte sa stiu cu ce se mananca(cum am facut cu motorul de concurs)

2. nu m-am dus pe un ochi de apa sa incerc de unul singur ce am vazut pe internet

3. n-am ales dintre prietenii care deja se dau, unul cu rabdare putina sau chef de glume pt primele indrumari

dupa ceva cautari pe net, niste pagini citite si cateva recomandari, am ales o zona cu vant constant si aproape zilnic pe toata perioada verii. zona se cheama alacati si e undeva in turcia, nu departe de izmir. legaturile cu avionul sunt atat de bune, incat daca iei primul avion de dimineata spre istambul (pe la 6), esti pe luciul apei pe la 13. exact cand vantul incepe sa bata in directia propice. am plecat cu mainile i buzunare. ma rog, mi-am luat un neopren(am mai recomadat neoprenul de cateva ori), chiar daca e plina vara. asta pt ca a face sport in apa nu e acelasi lucru cu o balaceala de vacanta.

regiunea cesme-alacati e una de turism intern. adica acolo merg turcii sa faca sport in general sau sa manance pesti cu familia. asta inseamna ca poate trece saptamana si nu auzi romaneste. cluburi sau discoteci ca in antalya sau la bodrum nu exista, iar locurile de cazare in general nu depasesc dimensiunea unor case mai mari. ei le numesc boutique hotel, dar in afara de dimensiune si faptul ca sunt simpatice, nu se apropie prea tare de boutique hotelurile din europa de vest.

ora de kite costa in jur de 150 lire turcesti (aprox 60 eur) daca vrei sa faci singur cu instructorul sau se negociaza pt doi, trei elevi. daca alegeti un grup, va bateti joc de bani, pt ca instructorul nu are timp sa va corecteze. revin la importanta instructorului, pt ca am auzit de accidente grave cu kite-ul. numai notiunile de siguranta incap greu in prima ora de curs. nu-ti poti imagina forta unui zmeu, decat daca manuiesti unul, macar de jucarie.

cu un pic de noroc, eu am dat de Ogan, o legenda a locului. un tip uscativ, calm, care face minuni pe placa si e iubit de toata lumea. nu m-am abtinut si seara, dupa primul curs, l-am cautat pe net. a luat ceva premii, e foarte bun si pe apa si pe zapada, dar poate cel mai important, a stat cativa ani in hawaii. cel mia mult mi-a placut la el ca are aceleasi trasaturi cu bunicul meu de la care am invatat sa conduc tractorul si inca o mie de lucruri.

cursurile au decurs normal, ma rog, asta nu e postare despre cat de repede sau lent invat eu, cert e mi-au ramas doua zile in care sa ma perfectionez singur, printre kite-isti mai cunoscatori sau mai incepatori. mai furi de ici, mai copiezi de colo…stiti cum e. daca vrei sa te dai singur si chiar ai venit cu mainile in buzunare, poti inchiria un kite cu aprox 200 TL (cca 80 eur) pe zi. e o optiune si pt cei care au venit cu placa, harnasamentul, dar nu au nimerit marimea zmeului.

aviz ziarelor care vor prelua…eu nu sar in nicio poza…pt cu nu ma pricep…

pentru incepatori, viitori incepatori sau necunoscatori:

-kiteboarding se face in zone cu vant constant, cu directie previzibila (si la noi la mare e vant, dar e un vant imprevizibil, uneori suparator)

-kite-istii sunt uneori imbufnati: cand nu bate vantul. decat vacanta fara vant, ma bine ii pui sa doarma in pat cu soacrele, imbratisati.

-in general kiteoarding se face in lagune, golfuri pt ca sunt valuri mai putine si apa e mica la distanta mare de mal(e mai usor sa relansezi zmeul cazut)

-nu e suficient sa iti ai un singur zmeu.in functie de vant, e nevoie de doua, trei marimi

-ca si in alte sporturi, e bine sa nu pleci singur, sau sa anunti exact locul de lansare si ora la care planuiesti sa te intorci(asta daca ii pasa cuiva de tine acasa)

succes si vant din….plin…

detalii in alacati, pe plaja….intrebati de Ogan sau pe http://www.givid.com

wake cu cablu

_dan2336

sunt un pic berbec uneori (si nu vorbesc de zodie). cand am auzit ca in zona in care imi odihneam oasele dupa romaniacs se face wakeboard pe cablu, am dat din cap si mi-am zis ca sport pentru turisti nu vreau sa fac niciodata.  gresit.

am intrat pe net si am citit putin. mi-am resetat gandurile imediat. cablul ofera o noua dimensiune sportului pe apa. faptul ca lipseste valul barcii, pe care wakeboaderii il folosesc ca pe o trambulina, nu e un impediment. la cable wake(o sa ii spun asa, pe scurt), sariturile se fac cu o alta tehnica(o gasiti oriunde pe net), insa zborul e unul incredibil de frumos. plusul e dat de inaintarea consanta a cablului, tot timpul pe aceeasi traiectorie. in felul asta pregatirea unei sarituri e mai simpla, factorii constanti fiind mai multi. un alt plus, e dat de inaltimea la care se leaga saula de cablu. asta face ca saritura sa fie ampla, plutirea mai lunga, coborarea mai lina. sariturile seamana mai mult cu cele din kitesurfing(sportul ala cu zmeu).

fiind novice in sport, m-am limitat la ale mele. intai am vrut neaparat sa invat sa “decolez” cu saritura. exista doua feluri de a pleca de pe ponton. stilul amator, adica din stand in fund, cu placa in apa…foarte simplu pt cei care au invatat cu barca. se mai poate pleca din saritura, daca ea e executata la momentul potrivit. plus minus, marja de eroare e mai mica de o secunda. mare lucru nu ti se poate intampla, poate cel mult sa rada un ponton intreg de tine. daca sari prea devreme, placa se fa scufunda si saula te va trage pe burta. daca sari prea tarziu, saula va lua atitudine si placa va ajunge probabil ultima in apa.

video

un altu lucru destul de dificil(ca incepator), e sa dozezi tensiunea in saula si sa iei trasa potrivita “la colturi”. cablul formeaza un dreptunghi deasupra apei, nu o elipsa. asadar, “la colturi”, viteza riderului pe apa se dubleaza aproape instantaneu. daca treaba te ia pe nepregatite e destul de greu sa te redresezi. aici intra in actiune o barca ce tine de stabiliment si face ture de recuperare pe lungimea cablului (aprox 150m).

in ultimele zile am reusit sa sar trambulinele, insa fara giumbuslucuri prea complicate. oricum nu cred ca mi-ar fi iesit si ma alegeam doar cu un set de spalaturi cu apa sarata. sa ne vedem lungul nasului…

plusuri cable wakeboarding:

-potential ridicat pt sarituri si trick-uri

-complet eco

-accidentele pot fi tinute sub control

-potential turistic imens(am vazut copii de 6 ani si batrani de 60), bar/restaurant la botul…

-rampe si trambuline montate permanent

-concursuri/competitii internationale usor de organizat

-costuri mici

-si cel mai important amanunt, cablul se poate monta pe lacuri unde barcile NU au voie.

minusuri:

-daca nu esti concentrat pe sarituri, ci pe plimbare ti se poate parea plictisitor si repetitiv

-nu vezi locuri noi, nu poti alege zona

eniueiz, nu ma pricep prea bine, vreau doar sa mai deschid o ferestruica spre un sport care se poate face lejer in romania, tara schijeturilor conduse de manelisti si a barcilor din ce in ce mai mari, care apar pe unde nu te astepti.

bicicleta electrica

ez_pro
am fost vazut pe la mare, prin oras cu o bicicleta un pic mai neobisnuita si am primit o multime de intrebari. banuiesc ca a starnit si curiozitatea unor trecatori ce nu au apucat sa si formuleze…

m-am gandit ca de aia am site/blog, sa mai fac si recomandari :)

asadar bicicleta se numeste DB0 sau db zero…e desenata de ROBRADY DESIGN-niste tipi geniali care au lucrat pentru corporatii mari de pe planeta si au venit cu solutii ce iti ridica perisorii pe ceafa daca esti macar un pic admirator al inovatiei.

de ce e electrica daca e bicicleta? nu mai bine iti iei scuter? bicicleta nu inseamna sport?

sport cu bicicleta se face oriunde altundeva decat in oras. in oras circuli/te relaxezi/te deconectezi/rezolvi probleme de trafic si parcare. motorul electric nu pedaleaza in locul tau. el te ajuta. ati urcat vreodata  (in bucuresti) podul Grant? in orice oras din tara, cea mai mica panta iti poate taia cheful de mers cu bicicleta in ziua aia. sau te poate face sa transpiri asa tare incat nu prea mai vrei sa ajungi la destinatie daca nu apare si un dus intermediar. motorul electric te ajuta sa te deplasezi mai repede, mai usor si deci cu mai putina transpiratie. mai ales cand sacoul o cere :).

DB0 mai are o calitate. e pliabila.

eu o tin mai tot timpul in portbagaj. ocupa foarte putin loc si se desface in mai putin de doua minute. pentru mici comisioane si intalniri in centrul orasului e o solutie mai buna chiar decat motorul. poti parca in fata restaurantului, nu trebuie sa respecti mari reguli si te poti strecura pe trotuar. o bicicleta pliaabila are povestea ei. ar trebui sa umplu pagini depre asta. am observat in bucuersti tot mai multe si asta ma bucura. chiar daca unii ne considera penibili ca folosim roti atata de mici intr-o lume a mountinbike-urilor. eu cred ca gresesc daca trag concluzii inainte sa incerce.

e drept, o bicicleta pliabila cu roti mici, nu are mega performante si uneori e mai obositoare daca te grabesti. aici incepe sa isi faca treaba motorul electric.

cu mentiunea ca bateria se incarca singura, in mers, dar se scoate si se poate duce in casa, unde se incaraca la priza, o data la doua/trei saptamani…pentru mai multe detalii si chiar programarea unui “drive-test” va invit in magazinul online bicicleteelectrice.ro