Cursa pe care am asteptat-o 29 de ani

RedBull Romaniacs 2014. Cu singuranta toata lumea intelege ca o competitie ce contine brandul RedBull in titlu nu e una simpla si nici usoara. Romaniacs e in primul rand o cursa de anduranta. Cine alearga maraton, semi, sau participa la triatlon intelege bine ce zic: sa vezi linia de sosire e uneori mai important decat sa te clasezi in primii 5…10…15.

Aveti probabil in jur persoane care s-au apucat de alergat cu ceva timp in urma si acum nu isi mai vad viata fara tura din parc sau de pe munte. Se intampla asta si cu ciclistii. Cam asa e si in enduro. Doar ca aici depinzi un pic mai mult de partea tehnica. Am salivat tot timpul in fata televizorului sau monitorului uitandu-ma la curse moto. La 26 de ani mi-am permis primul motor. Da, stateam cu chirie, stiu ca mancam rar si prost, ca nu aveam bani pt prea multe pofte, dar mai ales ca NU AVEAM prea multe pofte. Atunci a aparut scanteia. Un prieten, vanzand ca am prea mult timp liber in weekend mi-a propus sa vin cu el la doua curse: una de motocros, una de endurocros. In saptamana urmatoare cautam deja motor pe net. Am gasit ceva ieftin, prost si vechi ☺. Trebuia sa incep pe dos. Au urmat incercari, teste. Incepusem sa ma prind macar de ce vreau eu de la motor. Mi-a luat ceva sa inteleg ce vrea el de la mine. Incet, incet…lucrurile au inceput sa mi se organizeze. Nu numai in cap. Programul meu avea un fir rosu. Mancarea, somnul, vitaminele, oboseala…toate incepeau sa conteze. O noapte intreaga pierduta intr-o saptamana insemna ca in weekend nu mai duc cat trebuie la antrenament. Nu pre imi convenea sa stea baietii dupa mine. asa ca trageam cu dintii. Au urmat: zile de munca, noroi, crengi peste fata, pagini de forumuri, intrebari pe la toti cunoscatorii si necunoscatorii, youtube, reviste, dvd-uri.
Cele mai tari imagini veneau, culmea…din Romania. Erau imagini de la cea mai grea competitie din lume-Romaniacs. Visam si salivam. In 2008, impreuna cu Razvan deja prezentam o serie de evenimente. Fiind mai slabanogi…ne tot chema lumea la evenimente sportive(banuiesc ca grasutii nu cadrau). Unul din ele a fost lansarea pt prea Redbull Romaniacs. S-a tinut in Laptarie, la TNB. Martin, organizatorul, nu stia cine sunt. A aflat doar ca am motor de enduro. Mi-a intins mana in impul evenimentului si mi-a zis ca trebuie sa ma iscriu. Altfel ma dau degeaba. Nu stiu nici acum daca a glumit. Cert e ca in anul urmator m-am inscris. Usor nu mi-a fost…dar uite ca am terminat cursa de sase ori, in sase ani consecutiv.

Pe scurt despre cursa:
-organizare…de top mondial. La orice clasa te dai…te simti pro.
-traseu…incredibil. Ma uimeste nu numai tehnicitatea lui, dar si frumusetea. Ma tot tin de sase ani sa nu iau cu mine un aparat. Dar va jur ca sunt concurenti care opresc pe piscuri sa faca poze.
-am inceput cam prost. La calificari mi-a cazut lantul si am strambat schimbatorul din cauza unui concurent care a gresit in fata mea. Asta a facut sa plec prost. Ziua unu nu ne-a prea mers.
-in urmatoarele trei zile am incercat sa recuperam. In stilul nostru…cu rabdare, fara exagerari. Anul asta ne-am propus sa mergem intr-un ritm mai “de placere”. Am schimbat colegul de echipa pe ultima suta. E chiar colegul de antrenament. E trecut bine de 45 de ani…si ma mandresc ca l-am urcat pe podium. Mai incercase asta de patru ori, cu diferiti piloti, mai buni decat mine…dar ceva nu sa legat.
-una peste alta, dupa ce am trecut pe traseu pe langa raideri foarte buni cu maini, coaste si picioare rupte, pot zice ca am avut si un pic de noroc.
-finishul cursei e intr-o carieram langa Sibiu. E un loc in care si daca ajung peste trei luni mi se ridica parul pe ceafa. Asta pt ca ceea ce simti la sosirea unei astfel de curse, cu toti spectatorii prezenti, cu celebrul arc gonflabil, cu fetele obosite si muncite ale rivalilor cu care te iei in brate intr-un mod prea sincer…e greu de explicat in scris.

RedBull Romaniacs 2014 s-a terminat. Raman poze, filmari, pareri, amintiri, medalii, trofee, radiografii, RMN-uri…
Ne pregatim de 2015…

10558519_10152146744087805_1750565620_o

10566633_10203427891991075_1703087078_n

BGD_4941_2191

Red Bull Romaniacs 2014

Red Bull Romaniacs 2014

Red Bull Romaniacs 2014

Afisari: 4074 | Publicat la: 22.07.2014 07:18 in: 5 comentarii »
 

5 Responses to “Cursa pe care am asteptat-o 29 de ani”

  1. BRAVO !

  2. Respect!Chiar dacă nu am avut posibilitatea financiară să particip la acest concurs(plus un accident destul de grav), mă regăsesc în multe din trăirile tale. E un sport minunat!

  3. Dani as vrea sa stiu si eu de ce unii concurenti de la Red Bull Romaniacs aveau un saculet in spate si cu un furtun care le venea pana la gura?

  4. Ce altceva mai e de spus decat BRAVO!!!

  5. Bravo! raman mereu tare impresionanta in fata pasiunii si dedicarii de genul asta.

Lasa un comentariu