asta e o postare la care cuvintele mele nu isi prea gasesc rostul. raman la intrebarea din titlu. atat. de cate ori v-ati intrebat pe bune ce e frica? de unde vine? daca frica voastra e diferita de frica celor din jur…daca limitele fricii voastre s-au modificat de cand v-ati nascut si pana acum…

ma uitam in pauza unei filmari impreuna cu mishu, unul din cei mai buni fotografi de sport din europa la imaginile de mai jos si am avut un moment pe care vreau sa-l impart cu voi:

tot el a facut si asta

apoi am ramas vrajiti de filmarea asta

deci…ce e frica?

scaunul stomatologic pleaca la Tulcea.
am primit multe cereri din toata tara. ma doare sufletul ca putem ajuta doar un caz. poate ne iau si altii exemplul.
pentru scoala de la Tulcea am primit mai multe scrisorele de la mai multi parinti. iata una:
” Buna seara! Ma numesc Savlovschi Anca si va salut din Tulcea! Am doi baietei de gradinita a caror dantura o supraveghez atent la cabinetul stomatologic al Scolii Nr. 5 din oras, care deserveste toate gradinitele, scolile generale si liceele din oras! Tocmai din acest motiv si din lipsa de fonduri, copiii din intreg orasul ar avea nevoie de un asemenea DAR, constand intr-un nou scaun stomatologic, in care, facand o gluma imprumutata de la fiul meu, pot continua “sa se dea cu liftul” atatia si atatia copii! V-am fi recunoscatori cei din acest oras pentru un asemenea gest! V-am scris in numele copiilor mei, care sunt destul de mici sa poata scrie, insa sunt curajosi sa se aseze pe un asemenea scaun stomatologic inca de la o varsta frageda!Mai ales pe unul nou, nu vechi, ponosit si atat de obosit incat nu mai stie sa distreze copiii facand precum liftul!”
scaunul pleaca spre voi…sa va fie de folos!

ne-am mutat de trei zile in mall. voiam sa aflam daca rezistam. pana acum ne tinem bine. e mai greu cu somnul, pt doi batranei care obisnuiesc sa se culce inaintea gainilor. mall-ul e deschis non-stop in perioada asta, iar pe patinoar, dupa 23…vin niste domni sa joace hockey. la hockey nu se injura ca la fotbal…dar totusi….

e tare sa te trezesti direct la munca insa. e o treaba pe care as vrea sa o repet mai des.

ce e fain:

-o mie de activitati la indemana: film la ore la care esti numai tu in sala, bowling, patinoar etc

-ne-au lasat sa ne dam cu cartul, segway-ul, bicicleta…

-nu mai comand mancare doar de la cei care ma au in raza de livrare :)…mananc de unde vreau

-am cateva sute de locuri de parcare…si nu dau zapada

-ati vazut ce e in buc pe strazi? se fac ore in trafic…eu le-am salvat! le folosesc altfel.

-am avut timp sa citesc/scriu/facturez/ma joc…mai mult decat in ultimele 6 luni cumulat

-ne intalnim cu zeci de oameni super-simpatici zilnic, altii decat cei care vin la concerte/evenimente

ce nu e fain:

-nu mai vreau colinde la toaleta…ma inhiba

-ma simt ca un peste uneori, casa noastra fiind numai din sticla

-vreau wc-ul meu

de ce stam in mall?

pt ca in fiecare zi invatam la neatza sa fabricam obiecte…pe care pe seara le vindem…din bani, cumparam materiale de constructie pt o viitoare casuta. in ea se va muta familia Canuta. ei sunt 8 si traiesc intr-o singura incapere acum. mai multe despre ei si despre altii ca ei gasiti pe habitat.ro

veniti?

unii oameni au un talent nativ pt a face caritate. eu nu m-am simti inzestrat de mic….asa ca am incercat sa invat pe parcurs. inca nu pot sti cat de bine imi iese.

simt insa o bucurie cand dintre sutele de mailuri care vin pe adresa asta in care mi se cere cate ceva…apare si cate un mail de la cineva care ARE CEVA DE OFERIT. interesant e ca intre cei care vor sa ofere uneori se sudeaza legaturi, ei se prind ca impreuna pot ajuta mult mai eficient. protagonistii isi dau seama ca pot colabora si profesional…iar asta e un tip de legatura in care increderea nu mai poate fi pusa la indoiala.

dupa setul asta de principii, in jurul daniotil.ro s-a strans o gasca de super-eroi, alaturi de care am reusit sa ducem in locuri unde a fost cu adevarat nevoie: un scaun stomatologic complet utilat, o retea de computere, o ambulanta, haine, aparate de aer conditionat, carti, jocuri, jucarii, bani…si lista continua…

anul asta prietenii mei de la IMPLANTODENT vor sa dea al doilea scaun stomatologic. n-am idee cum ii zice in termeni…dar cred ca daca ii zic asa intelege toata lumea…

nu vor nimic la schimb. nici macar sa fac public anuntul…asa ca il fac oarecum cu forta. stiu eu mai bine. ei vor doar ca scaunul sa ajunga unde  chiar e  nevoie de el, und exista personal care sa il foloseasca, dar si unde poate fi racordat la cele trebuincioase: apa, compresor…etc.

daca stiti un astfel de loc, dati un mail pe adresa de la contact, adica dani[at]otil[punct]ro.

imi pare rau ca scriu adresa codat…e din motive de spam…

multumesc

niste amici cu idei, ce lucreaza in zona PR/publicitate dau zilele astea valoare in plus eforturilor lor, de obicei pur comerciale.
jos palaria. ii ajut si eu…cu cititorii de pe site/facebook…adica voi :)…
manusile cu care BUTE l-a batut (rau) pe MENDY vor fi scoase la licitatie intre 1-13 nov pe okazii.ro
banii ajung la zidari/zugravi si instalatori. nu pt ca ei au nevoie de ajutor…ci pt ca ei vor renova sala clubului de box din Pechea, unde a inceput Lucian.
a fost si Materian al nostru pe acolo. am prezentat materialul in emisiune. copiii chiar au nevoie de o mana de ajutor.
veti putea licita pe www.okazii.ro/campion

supra-oamenii sunt in plina competitie. coconea e pe locul 2.

http://www.redbullxalps.com/live-tracking.html

pe unu e un elvetian. elvetianul se misca bine, are avans consistent desi a trecut in spatiul aerian interzis si a fost blocat la sol 24h. povestea e foarte interesanta si merita urmarita.

intre roman si ceilalti sunt cateva diferente. ele incep cu staful si bugetele. ultima data cand s-au intalnit la recunoasteri, Tomita avea cu el un om, iar Maurer avea aproape 20.

de asta il sustin. (si pt ca zboara cu o aripa facuta special pt el, cu care nu cred ca au multi curajul sa zboare)

Desi toata lumea a dorit sa stie daca este o tumoare cancerigena, nu au dorit sa-i faca biopsie, pentru ca se face in timpul operatiei ?!?!?! Evident ca nu am fost de acord cu operatia.

Am fost, in Romania, la un laborator privat pentru ceva analize de sange …. cei de la spital nu au stiut in ce tip de eprubeta trebuie colectat sangele, m-am interesat eu si le-am comunicat in tocmai, luand in considerare ca am vb de fata cu ei. Partea grava este ca asistenta nu a stiut cat sange sa colecteze ….. a colectat de 4 ori mai mult decat era necesar in conditiile in care copilul primea sange pentru ca avea probleme din cauza hemangiomului.

Duminica la 12 a fost intubat, pentru ca nu mai putea respira singur. Raspunsul la intrebarea “de ce nu mai poate respira?”, raspunsul a fost standard “NU STIU”

Luni dimineata in jur de 1.30 am plecat la AKH cu o salvare privata. La plecarea din Romania doctorita sefa de pe ambulanta: “Dvs aveti impresia ca o sa va primeasca in Austria cu analizele astea in Romana?” …. evident ca cei de la AKH au reluat TOATE analizele …. surprinzator, nu? Desi le predau la plecare mail-ul prin care prof din Austria ne-a instiintat unde trebuie sa ajungem, la ce etaj cu ambulanta, si la ce etaj si salon cu pacientul …. TOT ce era nevoie sa stim. Am plecat de la spital … ne oprim in prima benzinarie pentru ca nu aveau 4 baterii R6. Nu am gasit nici la benzinarie, in momentul in care pleaca ambulanta imi aduc aminte ca am eu in masina. Le fac semne cu farurile, opresc, soferul coboara, vine la mine, ii dau bateriile, merge in spatele ambulantei sa predea bateriile …. SURPRIZA … ambulanta o ia la vale in spate … soferul sare sa o “opreasca” el, adica s-a pus sa impinga ambulanta :))) …. noroc ca era usa soferului deschisa si am pus eu frana.

Ajungem la AKH … desi aveau toate informatiile necesare in mail-ul listat ….. au ajuns la urgente unde trebuiau doar sa transmita ca au un pacient in masina …. NU au facut-o …. baietii de acolo i-au trimis la plimbare, astfel ca s-au pierdut in curtea interioara a spitalului :))). M-am intalnit cu ei, ii pun din nou sa mergem la urgente, ajungem la intersectia cu drumul ce duce la urgente …. ne oprim …. soferul: “pai asta este drum doar pentru ambulante!” …. ?!?!?!? … la care eu, stupefiat ” pai noi nu suntem cu ambulanta?” …. in fine ajungem pana la urma la urgente …. a fost suficient sa le zic ca fiul meu de 10 zile este in ambulanta …. nu am apucat sa le mai zic unde am rezervare si cine a facut-o, ca baietii erau deja in parcare si ne dirijau spre etajul 13 unde trebuia internat. Evident ca la terapie intensiva eraTOTUL pregatit ….. singura lor uimire a fost ca am ajuns cu 1h30min mai devreme decat anuntasem, iar toate ambulantele din Romania ajung cu o intarziere de minim 2h. Dupa toate astea remarca celor de la ambulanta a fost ceva de genul “daca mai trebuia sa facem 100km sau mai pierdeam timp prin spital/parcari ….. ramaneam fara oxigen si trebuia sa-i facem respiratie manuala” …. si asta in conditiile in care am platit 2.000 euro pentru transport :)))

La 30min. dupa internare doctorita ne-a prezentat situatia:
1. Luni - analize generale
2. Marti - operatie, a primit un cateter
3. Miercuri - biopsie
4. Joi - RMN
Si toate astea la 30 de min de cand AM AJUNS !!!!! si nu la 7 zile ca in Romania. Au inceput analizele de cum au ajuns.

Intreb si eu sa ma aflu in treaba … “observ ca ati primit analizele. Colegii din Romania ziceau ca e fff probabil sa aveti nevoie de traducere ….” …. raspuns: “In general am inteles despre ce e vorba …. eventual, daca se poate si NU aveti costuri supliementare cu traducerea, puteti traduce ac. doc. (era vorba despre o scrisoare medicala, in care era mult bla, bla,bla in romaneste) … si … oricum …. nu e graba, eventual o sa trebuiasca pe saptamana viitoare ….. NOI (AKH-ul) oricum facem toate analizele”

Intamplari din AKH

1. Ajungem la patutul lui David, dupa 1 min vine o asistenta in salon cu alta problema …. ne vede acolo … “a vb doc cu dvs. astazi?” …. ” nu …. doar ce am ajuns si noi, inca nu ne-am intalnit cu doc.” …. “ok, atunci am plecat sa-i zic sa vina sa vb cu dvs.” ….. si asta in conditiile in care David era din ce in ce mai bine, iar doctorita a venit sa ne zica exact acest lucru. Ai observat corect …. asistenta A TRIMIS doctorul la parintii copilului.
2. Un alt asistent dupa 4 vizite in 5 min, la David nu a mai rezistat … “nu doriti sa intrebati nimic” …. ” am vb. cu doc. acum 5 min … banui ca nu s-a schimbat nimic in astea 5 min” …. “aha daca ati vb cu doc este ok …. daca aveti ORICE intrebari, legate de copil sau depsre ORICE altceva am rugamintea de a ma intreba”
3. La nici o vizita / schimb de tura nu am fost dati afara din salon (dupa cum se intampla in Romania) ….. mai mult decat atat …. prof. univ. de servici doreau sa ne informeze personal cu privire la concluziile trase …. Am asistat la analizarea posibilitatii de dezintubare a lui David, impreuna cu 1 prof. univ. 2 doc. si 3 asistente …. m-am simtit si am intrebat daca trebuie sa iesim …. “NU! Este copilul dvs. si trebuie sa stiti ce se intampla”
4. Prof. univ. dr. Ernst Horcher, el ne-a facut rezervarea - multumita lui am ajuns la AKH, desi este seful clinicii de chirurgie pediatrica si avea un program EXTREM de incarcat … a stat cu noi sa ne explice, in amanunt stare lui David mai bine de 1h, desi intalnirea fusese “strecurata” in programul sau.

In concluzie avem un sistem atat de “eficient” incat am plecat din Romania pe semnatura, pentru ca David putea muri pe drum - conform mediciilor din tara, pentru a-l trata in Austria de “raceala la plamani / inceput de pneumonie” …. DA …. din aceasta cauza nu putea respira !!!! …. si cand te gandesti ca antibioticele existau si in antichitate …. pe langa asta i-au descoperit o bacterie la plamani …. problema tratata in 2 zile tot cu antibiotice ….. Am intrebat de unde are bacteria, daca este din Romania …. raspunsul a fost …. “poate de aici, poate de acolo, nu conteaza. Important este sa-i dam tratamentul corect si sa se faca bine” …. m-am interesat dupa ce am revenit …. luase bacteria din tara ….

Nu o sa ajungem NICIODATA la un nivel, macar asemanator cu al lor!!!!!

Partea buna din toata povestea este ca am descoperit ca am prieteni pe care ma pot baza cu adevarat.

Am zis ca-ti scriu 2, 3 chestii ….. nu cred ca ma scris atat din facultate :))) …. multa bafta.

nu obisnuiesc sa public povesti personale sau ale apropiatilor. dar mailul pe care l-am primit de la un amic din liceu m-a cutremurat. povestea lui e o radiografie a sistemului care ar trebui sa ne faca bine cand ne este rau. suntem la o secunda distanta ca ea sa fie si povestea mea, si a ta…e copia la indigo a catorva sute de povesti pe care le primesc regulat de cand am deschis site-ul asta. din pacate nu se vede luminita de la capatul…

Salutare,